Provocările legate de securitatea apei din Türkiye sunt în centrul discuțiilor la cea de-a V-a ediție a Forumului Internațional al Apei de la Istanbul, un eveniment de trei zile care are loc la Palatul Internațional pentru Congrese și Expoziții Lütfi Kırdar, unde oficiali și experți internaționali pregătesc terenul pentru COP31, summitul ONU pe tema schimbărilor climatice pe care Ankara îl va găzdui la finalul acestui an.

Un panel de înalt nivel intitulat „Reziliența resurselor de apă în contextul adaptării la schimbările climatice: de la inovare la acțiune la nivel global (Foaia de parcurs pentru COP31)” a reunit miniștri de guvern, oficiali ai ONU și experți în domeniul climei, care au analizat modul în care apa ar trebui să ocupe un loc central în acțiunile globale privind clima.

Participanții la discuție au avertizat că criza apei este direct legată de criza climatică și de dezvoltarea economică, în condițiile în care Türkiye se pregătește să modeleze politica climatică internațională prin găzduirea COP31.

Viziunea Türkiye pentru COP31

Ahmet Bağcı, ministru adjunct al agriculturii și pădurilor, a spus că țara are o viziune clară pentru COP31, care depășește negocierile diplomatice tradiționale.

„Türkiye este angajată să aducă experiența sa în acest domeniu pe platforme internaționale și să facă din transformarea sistemelor de apă, agricultură și alimentare un element central al procesului COP31”, a declarat Bağcı.

Halil Hasar, președinte pe probleme de schimbări climatice, a subliniat că COP31 trebuie să fie un punct de cotitură concentrat pe implementare, nu doar pe negociere.

„Ne așteptăm ca COP31 să definească viitorul conferințelor COP. Primul deceniu al Acordului de la Paris a fost despre angajamente ambițioase; acum acele obiective trebuie transformate în rezultate concrete”, a spus Hasar.

„Trebuie să ne adaptăm planurile în funcție de apă, ascultând sunetul acesteia”

Afire Sever, director general pentru gestionarea resurselor de apă din cadrul Ministerului Agriculturii și Pădurilor, a avertizat că schimbările climatice intensifică atât secetele, cât și inundațiile în zona climatică mediteraneană vulnerabilă a Türkiye.

„Trebuie să ne adaptăm planurile în funcție de apă, ascultând sunetul acesteia”, a spus ea, subliniind necesitatea îmbunătățirii eficienței utilizării resurselor de apă.

ONU și alte agenții globale au accentuat, de asemenea, urgența unei acțiuni coordonate.

Gwi-Yeop Son, de la Biroul de Coordonare a Dezvoltării al ONU pentru Europa și Asia Centrală, a declarat că COP31 ar putea consolida diplomația în domeniul apei și al climei și ar putea promova soluții regionale, în timp ce Ko Barrett, subsecretar general al Organizației Meteorologice Mondiale, a evidențiat frecvența tot mai mare a secetelor determinate de climă și impactul acestora asupra ecosistemelor și sănătății publice.

„Actorii și părțile relevante trebuie să dezvolte soluții rentabile bazate pe date meteorologice și date climatice de încredere”, a spus Ko Barrett.

„Türkiye are un rol cheie în agenda apei pentru COP31”

Humberto Lopez, director de țară pentru Türkiye al Băncii Mondiale, a spus că apa nu este o problemă unidimensională, ci una în care scăderea precipitațiilor, creșterea temperaturilor și cererea în creștere trebuie luate în considerare simultan.

În ciuda scăderii precipitațiilor, cererea de apă este de așteptat să crească cu aproximativ 40%, a notat Lopez. Acest lucru înseamnă că țările vor experimenta în paralel atât secete, cât și inundații, necesitând noi abordări în gestionarea apei.

Sectorul global al apei are nevoie de aproximativ 140 de miliarde de dolari anual în investiții, dar finanțarea actuală nu acoperă această sumă, a spus Lopez. Implicarea sectorului privat trebuie să crească pentru a reduce această lipsă.

Lopez a subliniat oportunitatea Türkiye ca țară gazdă a COP31, numind-o „conferința implementării”, care ar trebui să pună în evidență practici reușite de gestionare a resurselor de apă.

„Faptul că acest lucru are loc în Türkiye este o oportunitate foarte importantă pentru că vorbim despre o țară care a avut succes în acest domeniu”, a spus Lopez.

Sectorul privat, esențial pentru investițiile în infrastructura de apă

Șiir Kılkış, vicepreședinte al Panelului Interguvernamental privind Schimbările Climatice, a spus că efectele schimbărilor climatice asupra ciclurilor hidrologice devin din ce în ce mai evidente.

Doar inundațiile pot determina pierderi între 1,5 și 1,8% din PIB-ul unei țări, a spus Kılkış. Reducerea riscurilor legate de apă ar putea îmbunătăți rezultatele cu aproximativ 25% la nivel regional și sectorial.

„Securitatea aprovizionării cu apă trebuie consolidată prin sisteme fără emisii de carbon și rezistente la schimbările climatice”, a afirmat ea.

Nick Hartmann, director regional adjunct al Biroului regional al PNUD pentru Europa și Asia Centrală, a subliniat că aproximativ 80% din efectele climatice sunt legate de apă.

„Sectorul privat poate juca un rol mai eficient în infrastructura de apă, contribuind potențial cu până la 70–80% din aprovizionare”, a spus Hartmann.

Ruth Davis, trimis special pentru natură în Regatul Unit și deținătoare a Ordinului Imperiului Britanic, a subliniat rolul central al apei în sistemele de mediu, economice și sociale.

„Dacă gestionezi bine apa curată, ai șansa de a gestiona totul, de la ecosisteme la economii”, a spus ea.

Forumul continuă cu sesiuni de panel programate pentru ziua următoare.