Ministrul de externe al Türkiye, Hakan Fidan a declarat că Orientul Mijlociu are nevoie de propriile aranjamente de securitate bazate pe încredere reciprocă, nu pe descurajare, subliniind că stabilitatea durabilă poate fi realizată doar prin cooperare regională incluzivă, fără dominaţia unei singure puteri.

Într-un interviu acordat pentru Al Jazeera difuzat joi, Fidan a afirmat că principala problemă în cooperarea pentru securitate între ţările Golfului este „lipsa de încredere dintre state” din regiune.

Trasând o paralelă cu Uniunea Europeană, Fidan a spus că şi ţările regionale ar putea să se unească responsabil.

„Uitaţi‑vă cum Uniunea Europeană a reuşit să se formeze de la zero până în prezent. De ce nu şi noi?”

Răspunzând la o întrebare privind un pact de apărare Arabia Saudită—Pakistan şi o eventuală participare a Türkiye, Fidan a spus: „Orice pact în regiune ar trebui să fie mai incluziv”, adăugând că o cooperare regională mai largă ar putea urma dacă se bazează pe aceste principii.

„Fără dominaţie, fără dominaţia turcă, fără dominaţia arabă, fără dominaţia persană, fără nicio altă dominaţie”, a spus Fidan.

Armistițiul din Siria

Despre Siria, ministrul de externe a afirmat că Türkiye face tot posibilul pentru a facilita procesul de încetare a focului în ţară.

„Armistiţiul se menţine şi permite forţelor americane să transfere prizonieri Daesh din Siria în Irak. Aceasta este o evoluţie semnificativă şi toată lumea ar trebui să ajute.”

El a adăugat că Türkiye depune eforturi împreună cu SUA pentru a facilita procesul, subliniind că coordonarea între părţile relevante este esenţială pentru a preveni prăbuşirea armistiţiului.

Fidan a spus că acordul dintre guvernul sirian şi gruparea YPG este important în principiu, menţionând că Türkiye sprijină acordurile care contribuie la stabilitate, cu condiţia ca preocupările sale de securitate naţională să fie respectate.

„Orice înţelegere la care ajung părţile, o susţinem, pentru că atâta timp cât se pun de acord pe anumite principii, merită susţinută”, a spus Fidan.

El a spus că, în ciuda faptului că Ankara are propriile sale îngrijorări şi linii roşii privind interesele de securitate naţională, „atunci când guvernul de la Damasc încheie un acord cu YPG, aceste linii roşii sunt în general respectate”.

Gruparea teroristă YPG

Fidan a afirmat că gruparea teroristă YPG este, în esenţă, o extensie a PKK în Siria şi că organizaţia teroristă are patru ramuri în patru ţări: Siria, Irak, Iran şi Türkiye.

„În Siria, ceea ce dorim este următorul lucru: apreciem kurzii sirieni şi ei ar trebui trataţi corect. Dar PKK a recrutat şi mobilizat mulţi oameni şi i‑a desfăşurat în Siria împreună cu YPG. Aceştia nu sunt sirieni și au un scop unic să dăuneze intereselor de securitate naţională turceşti, iar noi vrem ca acest lucru să înceteze”, a subliniat Fidan.

De asemenea, Fidan a afirmat că este puțin cunoscut la nivel internațional faptul că, dincolo de elementele kurde ale PKK, în zonele controlate de YPG din Siria sunt adăpostiţi şi membri ai grupurilor de stânga turceşti, în jur de 300 de membri înarmaţi „în căutare de oportunităţi pentru a ataca forţele militare şi de securitate turce”. Ankara, a adăugat el, ştie cine sunt aceştia şi doreşte să pună capăt acestei situaţii.

Restul ar trebui tratat conform principiilor unui stat suveran şi unitar, a subliniat ministrul.

„În orice stat suveran şi unitar, nu ai vrea să existe două armate. Trebuie să existe o singură armată sub o singură autoritate”, a spus Fidan, menţionând că forţele de poliţie şi alte chestiuni pot fi aranjate între Damasc şi YPG. „Nu vrem să gestionăm totul până la ultimele detalii.”

YPG este ramura siriană a PKK, organizaţie teroristă.

SUA şi Siria

Răspunzând la o întrebare despre faptul că Siria a fost un punct de tensiune între SUA şi Türkiye în trecut, Fidan a subliniat că ceea ce încearcă preşedintele american Donald Trump să facă în politica externă contează, evidenţiind eforturile sale de a obţine un armistiţiu în Gaza şi de a opri războiul dintre Rusia şi Ucraina.

„Când vine vorba de Siria, perspectivele noastre se suprapun în mare parte. Administraţia Trump doreşte ca noua administraţie siriană să preia responsabilitatea şi să acţioneze ca un membru responsabil al comunităţii internaţionale”, a spus Fidan.

„Damasc răspunde destul de bine la cerinţele actorilor regionali şi internaţionali”, a adăugat el.

„În ultimii 14 ani, lumea s‑a confruntat cu două consecinţe majore ale conflictului sirian: migraţia în masă şi terorismul”, a spus el, precizând că milioane de sirieni au fost forţaţi să îşi părăsească locuinţele.

El a adăugat că vizita preşedintelui sirian Ahmed al-Sharaa la Washington şi semnarea de către acesta a statutului prin care noul guvern este inclus în coaliţia internaţională împotriva Daesh au reprezentat un pas semnificativ. Recunoscând dezacorduri ocazionale între SUA, Damasc şi YPG, Fidan a spus că au loc discuţii ample pentru a rezolva problemele fără turbulenţe.

Eforturi de pace şi mediere pentru Gaza

Referitor la Palestina, Fidan a spus că planul de pace pentru Gaza a fost prezentat ca parte a eforturilor în curs de a aborda criza din enclavă, consolidând un proces început în septembrie anul trecut la New York, când opt lideri din ţări musulmane s‑au întâlnit cu Trump pentru a căuta modalităţi de a opri genocidul.

„Credem că Consiliul Păcii este o platformă prin care putem avansa agenda pentru Gaza”, a spus el, menţionând că iniţiativa a progresat de atunci prin consultări susţinute, construirea de instituţii şi acorduri.

El a subliniat că poziţia actuală a Ankarei este de a face tot ce este posibil pentru a contribui la procesul de pace în curs pentru Gaza, fie în formă umanitară, militară sau politică.

Fidan a spus că Türkiye a făcut clar că nu va relua comerţul cu Israelul atâta timp cât războiul continuă şi ajutorul umanitar nu este lăsat să intre în Gaza, subliniind poziţia fermă a Ankarei.

„Problema noastră nu este cu Israelul; problema noastră este cu politicile israeliene din regiune, în special faţă de palestinieni şi, cel mai recent, genocidul din Gaza”, a spus Fidan.

A doua fază a armistiţiului

Răspunzând la o întrebare despre cum ar fi puse în aplicare viitoarele acorduri dacă Hamas ar fi complet dezarmat în a doua fază a armistițiului, el a spus că gruparea nu a servit niciodată ca un factor de descurajare militară pentru Israel din cauza dezechilibrului de putere, Israelul fiind susţinut de SUA.

El a spus că Hamas ar putea menţine securitatea locală în Fâșia Gaza, dar nu a fost niciodată un factor de descurajare, şi că „o propunere este crearea unei forţe internaţionale de stabilizare. Dacă ar fi implementată, aceasta ar putea ajuta la asigurarea securităţii pentru ambele părţi şi la prevenirea încălcărilor acordurilor”.

Despre o posibilă participare a Türkiye într‑o forţă internaţională pentru Gaza, el a spus că problema ar depinde de negocieri cuprinzătoare, notând că ţara face parte din Consiliul pentru Pace şi din comitetul naţional pentru Gaza.

El a adăugat că Ankara, alături de Egipt, Qatar şi SUA, este membru de bază al grupului de mediere. „Dacă ni se va cere, suntem pregătiţi să contribuim cu unităţi militare.”

Tensiuni cu Iranul

Referitor la un posibil atac israelian asupra Iranului, Fidan a afirmat că Tel Avivul urmărește în principal slăbirea capacităților militare critice ale Teheranului și s-a îndoit că ar putea realiza o schimbare de regim.

„Este greșit. Este greșit să ataci Iranul. Este greșit să începi din nou războiul. Iranul este gata să negocieze din nou dosarul nuclear. Sfatul meu pentru prietenii americani este să rezolve problemele pas cu pas, începând cu problemele nucleare.”

El a îndemnat Iranul să găsească modalităţi de cooperare între diferite ideologii şi sisteme din cadrul ţării.

Ucraina şi viitorul NATO

Despre un posibil acord de pace între Ucraina şi Rusia, Fidan şi‑a exprimat speranţa că înţelegerea este „mai aproape ca niciodată” şi a menţionat şi rolul de mediator al Türkiye.

„Orice acord de pace va include nu doar Rusia şi Ucraina, ci şi Europa şi SUA”, a spus el.

Referindu‑se la viitorul NATO, Fidan a îndemnat Europa să îşi îmbunătăţească capacitatea de apărare, deşi alianţa „rămâne cadrul principal de securitate”.

El a spus că marile ţări europene, inclusiv Regatul Unit şi Türkiye, ar trebui să discute o nouă arhitectură de securitate şi să îşi creeze propriul „centru de greutate” în loc să se bazeze indefinit pe puteri externe.