Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a declarat că Statele Unite ar trebui să-și limiteze operațiunea împotriva Iranului la slăbirea capacităților militare ale Iranului și că orice măsură în direcția schimbării regimului ar prezenta riscuri grave pentru regiune.

Într-un interviu acordat TRT Haber, Fidan a spus că există două opțiuni principale care conturează cursul războiului.

„Prima este o evaluare militară profesională axată pe eliminarea capacităților militare ale Iranului, cu ideea că operațiunile vor continua până când acest obiectiv va fi atins”.

„A doua este o perspectivă care urmărește schimbarea regimului prin mijloace militare”.

„Îndreptarea spre a doua – schimbarea regimului – înseamnă introducerea unor scenarii și riscuri foarte diferite pentru regiune”.

Fidan a avertizat că durata, amploarea și consecințele secundare ale conflictului vor varia semnificativ în funcție de care obiectiv prevalează. El a adăugat că Ankara speră ca Washingtonul să rămână concentrat pe obiectivul militar inițial, în loc să extindă campania într-o agendă politică mai largă de transformare.

În același timp, el a sugerat că ar putea exista încă spațiu diplomatic. Fidan a spus că evoluțiile din interiorul conducerii Iranului ar putea reprezenta o oportunitate de a opri războiul.

„Poate fi posibil să reînviem negocierile”, a spus el, adăugând că o nouă conducere la Teheran ar putea adopta o poziție mai flexibilă. „Cred că noua conducere ar putea reprezenta o oportunitate de a opri războiul.”

Preocupări privind extinderea conflictului la nivel regional

Fidan a avertizat, de asemenea, că strategia Iranului în conflictul aflat în desfășurare riscă să tragă întreaga regiune într-un război, acuzând Teheranul că vizează infrastructura energetică din Golf ca mijloc de presiune.

El a spus că Orientul Mijlociu trece prin „zile foarte critice”, subliniind că impactul conflictului se extinde mult dincolo de Iran.

Fidan a susținut că Teheranul pare să opereze sub o doctrină a escaladării în fața a ceea ce percepe ca o amenințare existențială. „Vedem o strategie de genul dacă cad eu, iau și regiunea cu mine”, a spus el, indicând spre atacurile asupra infrastructurii energetice din statele din Golf.

El a adăugat că multe țări din Golf au lucrat intens pentru a preveni izbucnirea războiului, observând că chiar și cu o oră înainte ca loviturile să înceapă, prim-ministrul și ministrul de externe ai Qatarului erau implicați în eforturi pentru a împiedica conflictul.

În pofida acestor eforturi, Fidan a descris decizia Iranului de a lovi țări precum Oman, Qatar, Kuweit, Bahrain, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Iordania drept „o strategie incredibil de greșită”, în special având în vedere că mai multe dintre ele și-au păstrat neutralitatea și s-au abținut să-și deschidă spațiul aerian sau bazele pentru forțele atacatoare.

Apel la diplomație coordonată

Fidan a spus că actorii regionali și internaționali au consultat îndeaproape și că, frecvent, cer evaluarea Türkiye privind modul de acțiune.

„Poziția noastră este clară”, a spus el. „Trebuie să depunem toate eforturile pentru a împiedica o deteriorare și mai mare a regiunii din cauza acestui război.”

El a subliniat că mesaje clare trebuie transmise către Washington. „În acest moment, actorul care poate opri Israelul este Statele Unite”, a spus Fidan, adăugând că statele din Golf, Türkiye și țările europene ar fi printre cele mai direct afectate de orice escaladare ulterioară.

Potrivit lui Fidan, aceste țări sunt angajate în consultări intensive, iar Türkiye se află în centrul acestui trafic diplomatic. „Există un schimb continuu de opinii între aceste țări, iar noi suntem chiar în inima acestor discuții”, a spus el, subliniind eforturile Ankarei de a coordona o abordare colectivă menită să conțină conflictul.

„Israel a exercitat o presiune uriașă”

Fidan a afirmat că negocierile ar fi trebuit încheiate formal de către SUA dacă urmau să se prăbușească, în loc să fie înlocuite de acțiuni militare. El a menționat, de asemenea, presiunea de timp asupra Washingtonului din cauza desfășurărilor militare și ceea ce a descris drept „o presiune uriașă” din partea Israelului.

„Cred că dacă iranienii ar fi înțeles mai bine presiunea decizională cu care se confrunta președintele Trump și ar fi pus ceva pe masă mai devreme, presiunea Israelului poate nu ar fi fost la fel de eficientă”, a spus el.

Diplomație intensă pentru a preveni războiul

Ministrul de externe a dezvăluit și detalii despre diplomația intensă care a avut loc în ianuarie, perioadă în care, după cum a spus el, războiul era iminent.

El a descris convorbirea telefonică din 27 ianuarie între președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, și președintele american, Donald Trump, drept „istoric”, având loc într-un moment în care Washingtonul era pe cale să ia o decizie privind o acțiune militară.

Trei zile mai târziu, ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, a fost găzduit la Istanbul, unde Türkiye a propus un nou cadru pentru discuții. Potrivit lui Fidan, Washingtonul încerca să împingă patru mari teme simultan în negocierile cu Teheranul. Ankara a sugerat împărțirea agendei, cu două probleme tratate direct între SUA și Iran și două discutate cu țările regionale.

El a spus că SUA a răspuns pozitiv la propunere și a arătat disponibilitate de a continua. Iranul, însă, s-a întors la poziția sa anterioară după consultări interne.

Fidan a indicat că impulsul diplomatic a întârziat izbucnirea potențială a războiului cu câteva săptămâni. Negocierile au continuat în Oman și apoi la Geneva la sfârșitul lunii februarie, dar până pe 28 februarie conflictul începuse.

Sâmbătă, Israelul și SUA au lansat lovituri aeriene care l-au ucis pe liderul suprem iranian Ali Khamenei și pe alte 786 de persoane, inclusiv multe eleve.

Teheranul a ripostat cu atacuri cu drone și rachete vizând site-uri legate de SUA în țările din Golf, provocând numeroase victime. Șase membri ai forțelor americane au fost uciși și mulți alții au fost răniți.