Sığırcıkoğlu, urmărit de peste un deceniu, a fost capturat la frontiera dintre Siria și Liban, în urma unei operațiuni comune desfășurate de Serviciul Național de Informații (MİT) și serviciile de informații siriene. Ulterior, acesta a fost predat autorităților judiciare sub coordonarea Parchetului General și a Serviciului de Combatere a Terorismului (TEM) din Ankara.

A avut un impact major asupra evoluțiilor din Siria

În 2011, Önder Sığırcıkoğlu i-a răpit pe comandanții Armatei Siriene Libere, Hüseyin Harmoush și Mustafa Kassum, și i-a predat regimului Assad, fapt care a dus la moartea lui Hüseyin Harmoush în urma torturii. Ca urmare a acestui incident, care a determinat schimbarea destinului Siriei, Önder Sığırcıkoğlu a fost condamnat în 2013 la 20 de ani de închisoare pentru „privarea de libertate prin forță, amenințare sau înșelăciune”. Cu toate acestea, el a evadat din Penitenciarul Deschis din Osmaniye în 2014.

S-a descoperit implicarea FETÖ în evadarea sa

În cadrul anchetei s-a constatat că structurile afiliate FETÖ au jucat un rol activ în evadarea sa. S-a stabilit că informațiile din dosar au fost modificate în mod ilegal, că durata pedepsei a fost calculată eronat și că au existat nereguli grave în procesul de acordare a permisiei.

Analizele au arătat că rechizitoriul împotriva lui Önder Sığırcıkoğlu din 2014 a fost întocmit de procurorul Özcan Şişman, membru al FETÖ, care era implicat în dosarul camioanelor MİT. De asemenea, s-a stabilit că mandatele de arestare introduse incomplet în sistem au fost semnate de procurorul de execuție Yunus Baki, membru al organizației FETÖ.

MİT l-a urmărit pas cu pas

După evadare, Önder Sığırcıkoğlu s-a ascuns pentru mulți ani în țări precum Siria, Rusia și Liban. MİT a menținut o supraveghere constantă, construind o rețea de urmărie continuă. În operațiune au fost folosite supravegherea fizică, interceptările tehnice, monitorizarea cibernetică și alte metode specifice activității de informații.

A fost protejat de serviciile de informații ale regimului Assad

După ce s-a refugiat în Siria, Sığırcıkoğlu a fost pus sub protecția serviciilor de informații ale regimului Assad. În schimb, i s-a cerut să desfășoare activități de informații împotriva Türkiye. În această perioadă, el a transmis serviciilor secrete ale regimului informații despre identitățile și mișcările unor persoane care lucrau în favoarea Türkiye.

A fost implicat în numeroase activități anti-Türkiye

Sığırcıkoğlu a stabilit legături apropiate cu liderul organizației THKP/C-Acilciler (Mukaveme-i Suriye), Mihraç Ural, și cu Yusuf Nazik, identificat în 2018 ca autor al atentatelor din Reyhanlı. La indicațiile lui Mihraç Ural a făcut propagandă împotriva Türkiye. Cei doi au desfășurat operațiuni de influență și dezinformare folosind materiale video false pentru a genera ştiri manipulative în mass-media.

Într-un interviu acordat unui site de știri, el a afirmat: „Eu însumi l-am răpit pe Hüseyin Harmoush; am comis acest act pentru că consideram greșită politica Türkiye față de Siria, am plănuit operațiunea de răpire și nu am niciun regret.”

Legături strânse cu autorul exploziei de la Reyhanlı

Önder Sığırcıkoğlu a stabilit relații apropiate și cu Yusuf Nazik, autorul exploziei din Reyhanlı. Cei doi au locuit pentru o perioadă în aceeași casă din Siria. Datorită acestei apropieri Sığırcıkoğlu a folosit relațiile sale cu serviciile de informații siriene chiar și pentru a obține eliberarea lui Yusuf Nazik din închisoare. Totodată, Yusuf Nazik, capturat în 2018 de MİT și adus în Türkiye, a confirmat în declarație că a fost scos din închisoare cu ajutorul lui Önder Sığırcıkoğlu.

A lucrat și pentru serviciile secrete ruse

Sığırcıkoğlu a avut contacte și cu serviciile de informații ruse, purtând întâlniri în cadrul cărora a furnizat informații strategice și sensibile despre Türkiye.

Operațiunea, planificată pas cu pas

După evadarea lui Önder Sığırcıkoğlu, MİT a reconstruit profilul mișcărilor sale folosind metode fizice și tehnice. A identificat rețelele de comunicare și locurile în care se ascundea, urmărindu-l sistematic. Analizele serviciilor de informații au arătat că s-a ascuns inițial în Siria, apoi într-o locuință din regiunea Jebel Muhsin din Liban, ulterior în provincia Krasnodar din Rusia și, traversând Egiptul, s-a întors în Liban. Pe baza informațiilor că va încerca să reintre în Siria, MİT și serviciile de informații siriene au planificat în secret o operațiune comună. Cele două servicii au coordonat acțiunea la linia de frontieră și au așteptat trecerea persoanei respective. După 12 ani de fugă, Sığırcıkoğlu a fost prins într-o operațiune comună la frontiera Siria–Liban.

Grupul de lucru comun al serviciilor de informații turce și siriene

După capturare, MİT și serviciile de informații siriene au constituit o echipă de lucru comună pentru a investiga procesul care a condus până la executarea lui Hüseyin Harmoush. Predat autorităților judiciare, Sığırcıkoğlu este așteptat să fie judecat nu numai pentru pedeapsa actuală de 20 de ani de închisoare, ci și pentru spionaj politic și militar, ajutor și complicitate cu o organizație teroristă, abuz în serviciu și complicitate la omor.

Capturarea lui Önder Sığırcıkoğlu marchează o etapă importantă în cooperarea dintre serviciile de informații din Türkiye și Siria și poate indica o schimbare a echilibrelor regionale. Prin această operațiune, persoana implicată în evenimentele din 2011 a fost adusă în fața justiției. Răbdarea strategică pe termen lung, profunzimea informațională și superioritatea operațională a MİT au intrat încă o dată în istorie.