În cadrul TRT World Forum 2026 – organizat anul acesta la Centrul de Congrese din Istanbul, sub tema „O lume fără centru: Cine conduce când regulile nu se mai aplică?” – a avut loc o sesiune de dezbateri intitulată „Paradoxul american în sistemul internațional”.

La panelul moderat de Andrea Sanke au participat, în calitate de vorbitori, Çağrı Erhan (vicepreședintele Consiliului pentru Securitate și Politică Externă al Președinției Türkiye), Ali Wyne (consilier în cadrul International Crisis Group), Diego Sazo (director de cercetare în relații internaționale la AthenaLab), Peter Trubowitz (directorul Centrului Phelan pentru SUA din cadrul London School of Economics - LSE) și Sharon Hudson-Dean (expert senior la Centrul pentru Analiza Politicii Europene - CEPA).

Erhan a analizat modul în care vicepreședintele SUA, JD Vance, a evaluat rezultatele alegerilor parlamentare de la jumătatea mandatului. El a subliniat că actuala administrație a eșuat din patru motive principale, două dintre acestea fiind războiul cu Iranul și relațiile cu Israelul.

Amintind că sistemul ONU a fost înființat sub conducerea SUA, Erhan a explicat că, din acest motiv, administrația de la Washington are o responsabilitate prioritară în reformarea acestuia. „Türkiye sprijină ferm orice inițiativă care contribuie la o ordine mondială echitabilă și pașnică”, a declarat acesta.

Erhan a mai estimat că următorii doi ani vor fi marcați de pregătirile pentru viitoarele alegeri prezidențiale din SUA, adăugând că în interiorul Partidului Republican vor avea loc dezbateri intense privind cauzele din spatele rezultatelor de la alegerile intermediare.

Evidențiind că politica față de Iran și relațiile cu Israelul – puncte centrale în analiza lui Vance – trebuie să se schimbe, Erhan a arătat că politica externă a SUA din următorii doi ani va fi modelată de calculele politice interne ale Partidului Republican.

Acesta a susținut că președintele american Donald Trump s-ar putea întoarce la discursul său axat pe „oprirea războaielor” și „evitarea declanșării unora noi”. „Sunt de părere că următorii doi ani ai politicii externe americane vor fi strâns legați de așteptările Partidului Republican de a schimba aceste rezultate”, a punctat Erhan.

„SUA definesc relația cu America Latină drept una «problematică»”

La rândul său, Sazo a remarcat că peisajul politic de pe continentul american s-a schimbat semnificativ în ultima săptămână, însă a subliniat că politica externă a SUA este influențată mai degrabă de agenda internă decât de Congres.

Sazo a menționat că se așteaptă ca președintele american Donald Trump să continue „abordarea agresivă pe care a adoptat-o în ultimii doi ani”. El a explicat că Washingtonul preferă mecanismele bilaterale și o abordare bazată mai mult pe interese proprii în relația cu America Latină, în detrimentul formatelor multilaterale.

Arătând că SUA își vor menține presiunea în special în zone precum Venezuela, acordurile energetice și combaterea crimei organizate, Sazo a declarat: „SUA definesc relația cu America Latină drept una «problematică», din cauza problemelor de securitate din regiune.”

Sazo a mai precizat că Brazilia și Mexicul nu sunt aliniate cu abordarea SUA: „Această situație arată că, până în prezent, regiunea s-a poziționat mai degrabă pe baza afinităților politice decât a unor obiective comune.”

Rezultatele alegerilor parțiale din SUA, o reacție la adresa lui Trump

Trubowitz a subliniat că sprijinul acordat „ordinii internaționale liberale” în SUA a cunoscut un regres încă de la sfârșitul Războiului Rece, proces accelerat de criza economică din 2008 și speculat ulterior de președintele american Donald Trump.

Considerând rezultatele alegerilor de la jumătatea mandatului drept o reacție puternică la politicile lui Trump, Trubowitz a susținut că alegătorii au criticat prin vot în special politicile comerciale protecționiste, îndepărtarea de cooperarea multilaterală și viziunea liderului american asupra alianțelor SUA, în special a NATO.

Trubowitz a atras atenția că, în urma scrutinului, democrații au ajuns într-o poziție din care pot exercita presiuni asupra lui Trump în probleme de politică externă, menționând totodată că sprijinul pentru Ucraina rămâne unul solid în Congres.

Relațiile SUA-Europa

Hudson-Dean a punctat că, de la preluarea mandatului de către Trump, relațiile dintre SUA și Europa au trecut prin schimbări majore, însă legăturile încep din nou să se stabilizeze.

Arătând că statele europene dezvoltă strategii pentru a-și reduce dependența de SUA, Hudson-Dean a menționat că aliații NATO și-au majorat bugetele de apărare, însă au nevoie de o consolidare suplimentară a capacităților din industria de profil.

De asemenea, Hudson-Dean a sugerat că noul Congres, care își va începe activitatea în luna ianuarie, ar putea opta pentru o suplimentare a ajutoarelor destinate Ucrainei.

Pe de altă parte, Wyne a explicat că Trump consideră că poate constrânge Beijingul să facă concesii în negocierile comerciale prin impunerea unor tarife vamale ridicate, însă subestimează capacitatea Chinei de a rezista acestor presiuni.

Atrăgând atenția că Beijingul poate afecta negativ economia SUA prin restricțiile impuse la exportul de pământuri rare, Wyne a concluzionat că dorința ambelor state de a se impune ca figuri centrale în istoria mondială reprezintă o adevărată provocare psihologică pentru Washington.