Summitul reunește reprezentanți din întreaga lume pentru a dezbate teme majore, de la tranziția energetică până la politicile de tip «zero deșeuri», având o importanță strategică nu doar pentru Türkiye, ci și pentru viitorul întregii regiuni.

Atenția comunității internaționale este îndreptată în aceste zile către Türkiye, gazda ediției dinacest an a Conferinței Părților la Convenția-cadru a ONU privind Schimbările Climatice (UNFCCC).

La eveniment participă delegații din 95 de țări de pe șase continente, alături de reprezentanți ai 7 organizații internaționale majore. Printre înalții oficiali prezenți se numără 37 de șefi de stat, 35 de șefi de guvern, 8 vicepreședinți, 7 viceprim-miniștri, doi prinți moștenitori, un prinț, un președinte de parlament și 4 trimiși speciali. De asemenea, Comisia Europeană, ONU, Adunarea Generală a ONU, Banca Mondială, OECD, Organizația Cooperării Islamice și Agenția Internațională a Energiei sunt reprezentate la nivel de conducere.

Care este însă semnificația acestui summit pentru Türkiye și ce rol va juca țara în arhitectura globală a luptei împotriva schimbărilor climatice? Profesorul universitar dr. S. Levent Kuzu, de la Catedra de Ingineria Mediului din cadrul Universității Tehnice din Istanbul (İTÜ), a analizat oportunitățile acestei reuniuni.

Un summit crucial pentru Bazinul Mediteranean

Schimbările climatice afectează în mod diferit diversele regiuni ale globului. Dacă zona Arctică rămâne cea mai expusă acestor riscuri, Bazinul Mediteranean ocupă al doilea loc în clasamentul vulnerabilității, fiind o regiune în care efectele încălzirii globale se fac simțite cu o intensitate deosebită. Poziționarea Türkiye în această zonă sensibilă conferă o importanță deosebită organizării COP31 la Antalya, reuniunea reprezentând o oportunitate strategică.

„În primul rând, la summit participă 198 de părți semnatare. Prezența tuturor acestor delegații la Antalya are o valoare deosebită pentru noi, oferind cadrul în care se poartă toate dezbaterile majore privind clima. Evident, Türkiye își va susține activ prioritățile la masa negocierilor”, a subliniat prof. dr. Kuzu.

Electrificarea și reducerea emisiilor, teme centrale

Agenda summitului include o serie de teme majore privind viitorul durabil. Potrivit prof. Kuzu, una dintre priorități o constituie electrificarea — procesul de înlocuire a combustibililor fosili cu energia electrică.

„O mare parte din energia consumată la nivel global depinde încă de combustibilii fosili. În prezent, obiectivul central este creșterea ponderii surselor regenerabile. Odată cu această tranziție, vom asista atât la o reducere a emisiilor de carbon, cât și la schimbări structurale în viața cotidiană”, a explicat specialistul.

Un exemplu concret al acestei tranziții în viața de zi cu zi este extinderea vehiculelor electrice. „Acestea vor aduce o contribuție esențială atât la diminuarea poluării aerului, cât și la scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră”, a adăugat prof. dr. Kuzu.

În urma deciziilor adoptate la summit, se așteaptă ca Türkiye să întreprindă măsuri concrete. Referindu-se din nou la importanța electrificării, prof. Kuzu a arătat că se preconizează investiții majore: „Există deja un obiectiv de a asigura până la 35% din această electrificare din surse regenerabile. Prin urmare, vor urma investiții substanțiale în infrastructură, alături de diverse alte proiecte menite să reducă amprenta de carbon.”

Conceptul „Zero Deșeuri” pe agenda oficială

O altă temă importantă la care Türkiye va aduce o contribuție directă în cadrul COP31 este inițiativa „Zero Deșeuri”. Profesorul Kuzu a explicat că acest concept a devenit prioritar deoarece vizează direct procesele de producție:

„Relația dintre producție și deșeuri este directă: acolo unde există producție, apar și deșeuri. Reducerea deșeurilor la sursă înseamnă, implicit, o apropiere de obiectivul zero deșeuri. Fiecare proces de producție generează efecte secundare — poluare și emisii. Din perspectiva schimbărilor climatice, abordarea zero deșeuri presupune reducerea emisiilor de dioxid de carbon și a altor gaze cu efect de seră.”

Având în vedere că Türkiye se află într-o regiune extrem de vulnerabilă în fața schimbărilor climatice, există numeroase aspecte care necesită o atenție sporită. „Toate aceste teme sunt dezbătute intensiv la COP31, iar rezultatele concrete ale acestor consultări bilaterale și multilaterale vor deveni vizibile în perioada următoare”, a concluzionat prof. dr. S. Levent Kuzu.