Războaiele sunt purtate prin narațiuni și lumea digitală, afirmă șeful comunicării din Türkiye

Burhanettin Duran, şeful Direcţiei de Comunicare a Președinției Republicii Türkiye, a declarat sâmbătă că războaiele nu mai sunt limitate la câmpurile de luptă fizice, ci sunt din ce în ce mai mult purtate prin intermediul narațiunilor, platformelor digitale și gestionării percepției.

Vorbind la deschiderea celei de-a 17-a ediţii a Forumului Al Jazeera din Doha, Qatar, Duran a subliniat tema centrală a evenimentului, „Cauza palestiniană şi echilibrul regional al puterii în contextul unei lumi multipolare emergente”, ca pe un cadru care îndeamnă participanţii să se confrunte nu doar cu realităţile distructive ale războiului Israelului în Gaza, ci şi cu transformarea mai profundă a sistemului internaţional.

„De mai bine de 20 de ani ni se spune că lumea este în tranziţie.”

„Astăzi, acea naraţiune nu mai este suficientă. Lumea nu doar că se află în tranziţie. Ea s-a tranziţionat deja.”

Duran a remarcat că premisele care au conturat sistemul internaţional postbelic s-au fracturat, normele care definesc comportamentul acceptabil s-au slăbit, iar genocidul a reintrat în centrul politicii globale nu ca excepţie, ci ca o realitate tolerată.

El a evidenţiat eşecurile repetate şi structurale ale instituţiilor concepute pentru a preveni astfel de tragedii, subliniind că sistemul actual este definit de fragmentare, competiţie şi oboseală instituţională.

„Rivalitatea marilor puteri domină tot mai mult agendele globale. În acest mediu, incertitudinea este acum o realitate structurală.”

Principiul fundamental al ordinii: dreptatea

Duran a subliniat că ceea ce distinge această epocă este integrarea completă a războiului informaţional în logica conflictului.

„Războaiele nu mai sunt limitate la câmpurile fizice de luptă. Ele se duc prin naraţiuni, platforme digitale şi gestionarea percepţiei.”

Arătând spre ascensiunea actorilor non‑statali precum firmele tehnologice, proprietarii de platforme şi proiectanţii de algoritmi, Duran a avertizat asupra apariției unei noi forme de dominație determinată de controlul algoritmic, care stabilește „ce este vizibil, ce este credibil și ce dispare”.

El a pus o întrebare critică: „Ce principiu poate genera ordine atunci când ierarhia se descompune, instituţiile se slăbesc şi puterea se fragmentează?”

Răspunsul său: „Justiţia.” Nu doar ca aspiraţie morală, a spus el, ci ca principiu fundamental al ordinii politice.

„Dreptatea produce legitimitate. Unde există dreptate, ordinea este interiorizată, nu impusă.”

„Dreptatea nu poate exista fără adevăr. Iar adevărul nu poate supravieţui fără condiţii care să îl protejeze.”

Centru de greutate

Duran a spus că regiunea deţine un patrimoniu civilizaţional care leagă adevărul şi echitatea.

„De la al‑Farabi la Ibn Khaldun, tradiţia noastră intelectuală ne învaţă că civilizaţiile rezistă prin legitimitate, coeziune şi scop moral.”

El a spus că Orientul Mijlociu se confruntă cu crize suprapuse şi că centrul de greutate se mută. Influenţa nu mai este măsurată doar în termeni militari, ci şi prin capacitate economică, reţele diplomatice şi pârghii de reconstrucţie.

„Graniţele dintre domeniile securităţii şi cele umanitare s‑au prăbuşit”, a spus el, adăugând că actorii regionali au capacităţi fără precedent, dar se confruntă cu dificultăţi de coordonare.

„Fără acţiune colectivă, puterea individuală nu poate genera stabilitate durabilă”, a subliniat el.

El a subliniat că războaiele nu se încheie doar prin încetări ale focului, ci prin guvernare, reconstrucţie şi cadre politice.

A prezentat viziunea Türkiye bazată pe proprietatea regională, care prioritizează agenţia locală, permite diplomaţia regională şi consolidează capacitatea colectivă.

„Problemele regionale cer soluţii regionale”, a afirmat el.

El a avertizat că, dacă actorii regionali nu reuşesc să‑şi gestioneze propriile conflicte, acestea devin „combustibil pentru anarhia globală”, susţinând în acelaşi timp că regiunea este acum poziţionată fie pentru a atenua, fie pentru a adânci criza globală.

Duran a descris un val fără precedent de insecuritate alimentat de conflict militar, dezastre umanitare, presiuni economice, război informaţional şi polarizare.

„În Gaza, această insecuritate se vede în forma sa cea mai dură: distrugeri în masă, traume adânci şi colaps umanitar”, a spus el.

El a făcut apel la actori regionali şi din Golf să se unească în jurul a trei priorităţi: încheierea războiului, prevenirea deplasărilor în masă şi legarea reconstrucţiei de viabilitatea politică, protecţie şi stabilitate durabilă.

Paşii Türkiye spre pace globală, securitate regională

Duran a spus că Türkiye a făcut paşi concreţi pentru a sprijini pacea globală şi a invitat ţările regionale să‑şi împartă această responsabilitate, subliniind că „stabilitatea poate fi atinsă doar prin cooperare incluzivă, încredere reciprocă şi înţelepciune colectivă”.

El a citat exemple precum procesul de normalizare între Azerbaidjan şi Armenia, acordul pentru exportul cerealelor dintre Rusia şi Ucraina şi rolul facilitant al Türkiye în criza din Iran.

Cerând o nouă arhitectură de securitate regională, el a spus că aceasta ar trebui să construiască de asemenea capacitate comună împotriva ameninţărilor externe.

„Contribuim la înfiinţarea unor mecanisme diverse de cooperare pentru a face faţă noilor riscuri”, a adăugat el.

„În ultimă instanţă, prin toate aceste eforturi, urmărim să construim un ecosistem propriu de informaţie, cunoaştere şi diplomaţie”, a spus Duran.

„Vrem ca acesta să reflecte realităţile regiunii noastre, să stimuleze înţelepciunea colectivă şi să contribuie la o ordine globală mai echilibrată”, a subliniat el.

El a insistat că regiunea trebuie să‑şi revendice dreptul de a fi autoarea propriei naraţiuni.

„Naraţiunea este putere. Cine defineşte sensul modelează ordinea”, a spus el.

„Regiunea noastră trebuie să‑şi revendice autoratul propriei poveşti — nu pentru a se mitologiza, ci pentru a‑şi exprima misiunea civilizaţională cu claritate şi încredere.”

Referindu‑se la apelul preşedintelui turc Recep Tayyip Erdoğan pentru „o lume mai dreaptă”, Duran a spus că nu este doar o declaraţie de speranţă, ci o viziune strategică.

„Lumea s‑a schimbat deja. Responsabilitatea noastră este să ne asigurăm că se schimbă în direcţia corectă”, a spus el.

„Aceasta cere cooperare transfrontalieră, rezistenţă în faţa dominaţiei algoritmice, apărarea adevărului, restabilirea justiţiei şi curajul de a‑imagina o nouă ordine globală bazată pe demnitate şi legitimitate.”

El a concluzionat: „Așa adevărul devine dreptate. Așa dreptatea devine ordine. Și așa o regiune despre care se vorbea odată devine o regiune care vorbește pentru sine.”