Economia globală se află sub „o amenințare majoră” din cauza crizei energetice provocate de războiul împotriva Iranului, a declarat șeful Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, avertizând că „niciun stat nu va putea scăpa” de efectele sale.
Vorbind luni la National Press Club din capitala Australiei, Birol a comparat actuala criză energetică cu cele din anii 1970 și cu impactul războiului declanșat de Rusia în 2022 asupra Ucrainei.
„Această criză, în starea actuală a lucrurilor, reprezintă o combinație între două crize petroliere și o criză a gazelor naturale”, a declarat el, adăugând: „Economia mondială se confruntă astăzi cu o amenințare extrem de gravă și sper din tot sufletul ca această problemă să fie rezolvată cât mai curând posibil”.
„Niciun stat nu va fi imun la efectele acestei crize dacă aceasta va continua în această direcție. Prin urmare, este nevoie de eforturi globale”, a spus el.
Președintele SUA Donald Trump și Teheranul au emis amenințări reciproce pe măsură ce războiul a intrat în a patra săptămână, președintele american cerând ca Iranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, blocată, prin care tranzitează aproximativ 20% din transporturile mondiale de petrol și gaze.
Blocajul a oprit aproape toate transporturile de produse petroliere prin această cale navigabilă îngustă, iar prețurile petrolului au crescut brusc.
Eliberare de mai mult petrol din rezerve
Agenția Internațională pentru Energie consultă guverne din Asia și Europa privind eliberarea a mai mult petrol din rezervele strategice „dacă va fi necesar” din cauza războiului cu Iranul, a spus Birol.
„Dacă va fi necesar, desigur, o vom face. Vom analiza condițiile, vom evalua piețele și vom discuta cu țările noastre membre”, a spus Birol.
Statele membre ale AIE au convenit pe 11 martie să elibereze un record de 400 de milioane de barili de petrol din rezerve strategice pentru a combate creșterea prețurilor globale la țiței.
Nu ar exista un nivel specific al prețului țițeiului care să declanșeze o altă eliberare, a adăugat Birol.
El a descris criza din Orientul Mijlociu drept „foarte severă.”
