Türkiye consideră aderarea la UE imposibilă în contextul politic actual
Principalul diplomat al Türkiye spune că abordarea Bruxellesului este modelată de prejudecăți culturale și religioase, ceea ce face ca aderarea la UE imposibilă, în ciuda progreselor înregistrate în ceea ce privește cerințele tehnice.
Aderarea Türkiye la Uniunea Europeană va rămâne de neatins, cu excepția cazului în care blocul va suferi o schimbare fundamentală în mentalitatea sa politică, a declarat duminică ministrul de externe Hakan Fidan, acuzând Bruxelles-ul că exclude Türkiye pe baza identității, religiei și civilizației.
Într-un interviu acordat Sky News Arabia, Fidan a susținut că, în ciuda nivelului fără precedent al intereselor comune între Türkiye şi UE, o barieră mai profundă şi mai înrădăcinată continuă să blocheze progresul.
„Atâta vreme cât Uniunea Europeană îşi menţine actuala poziţie politică faţă de Türkiye, nu cred că Türkiye va deveni membră a UE”, a spus Fidan, subliniind că impasul provine mai mult din percepţie şi ideologie decât din dezacorduri politice.
Politica bazată pe identitate blochează calea Türkiye către aderare
Fidan a susținut că poziția UE față de Türkiye este determinată de ceea ce el a descris ca fiind o „mentalitate politică bazată pe identitate”, care, în opinia sa, face imposibilă aderarea, indiferent de respectarea criteriilor formale de aderare. Deși Türkiye este candidată oficială la aderarea la UE de mai bine de douăzeci de ani, negocierile au fost blocate în repetate rânduri din cauza preocupărilor legate de drepturile omului, standardele de guvernanță și disputele geopolitice regionale.
Potrivit ministrului de externe, impasul reflectă o situație politică și culturală mai amplă, UE evaluând Türkiye printr-un cadru care, în opinia sa, este fundamental incompatibil cu o integrare re
Integrarea în UE nu ajunge până la incluziunea civilizațională
Oferind o critică mai amplă a proiectului european, Fidan a recunoscut succesul UE în consolidarea unui sistem supranaţional care depăşeşte autoritatea statelor naţionale individuale. Totuşi, el a susţinut că această realizare nu a inclus acceptarea unei diversităţi civilizaţionale autentice.
„UE a reușit să devină o instituție supranațională, dar nu a putut deveni o instituție supra-civilizațională”, a spus Fidan, afirmând că excluderea Türkiye are rădăcini în percepţiile privind diferenţele religioase şi civilizaţionale.
El a prezentat problema ca pe una de identitate, mai degrabă decât una legată de criterii tehnice neîndeplinite, sugerând că graniţele culturale, nu lacunele de politică, stau în centrul blocajului candidaturii Türkiye.
Ordinea globală depinde de incluziunea civilizaţională
În încheiere, Fidan a legat impasul aderării Türkiye la UE de provocări globale mai largi, susţinând că problemele cele mai urgente ale lumii nu pot fi abordate prin abordări excluzive. În schimb, a pledat pentru modele incluzive de cooperare care să reunească diferite civilizaţii.
El a sugerat că viitorul omenirii depinde de capacitatea civilizaţiilor diverse de a coexista sub un cadru comun, o critică implicită la adresa faptului că UE, în opinia sa, nu a atins acest ideal în relaţia cu Türkiye.