Curtea Penală Internațională (CPI) a respins apelul Israelului împotriva mandatelor de arestare emise pe numele lui Benjamin Netanyahu și fostului ministru al apărării Yoav Gallant, în legătură cu acuzațiile de genocid în Gaza.

Într-o decizie care a făcut înconjurul lumii, CPI a constatat în noiembrie existența unor „motive rezonabile” pentru a crede că Netanyahu și Gallant poartă „responsabilitate penală” pentru crime de război și crime împotriva umanității în Gaza.

Mandatele emise împotriva lui Netanyahu și Gallant au stârnit indignare în Israel și în Statele Unite, care ulterior au impus sancțiuni împotriva unor oficiali de rang înalt ai CPI.

Netanyahu a denunțat decizia ca fiind „antisemită”, în timp ce președintele american de atunci, Joe Biden, a calificat-o drept „scandaloasă”.

Israelul a solicitat în luna mai instanței să anuleze mandatele, în timp ce urmărea o contestație separată privind jurisdicția CPI în acest caz.

Curtea a respins această cerere pe 16 iulie, afirmând că nu există „niciun temei legal” pentru anularea mandatelor cât timp problema jurisdicției este încă în curs de soluționare.

O săptămână mai târziu, Israelul a cerut permisiunea de a face apel împotriva deciziei din iulie, însă judecătorii au respins cererea vineri, declarând că „problema, așa cum a fost formulată de Israel, nu este una apelabilă”.

„Camera respinge, așadar, cererea”, a declarat CPI în decizia sa de 13 pagini.

Judecătorii CPI încă analizează contestația mai amplă a Israelului privind jurisdicția instanței.

Când mandatele de arestare au fost emise pentru prima dată în noiembrie, instanța a respins simultan o obiecție anterioară a Israelului cu privire la autoritatea sa.

Totuși, în aprilie, Camera de Apel a CPI a decis că Camera Preliminară a greșit respingând contestația Israelului și a ordonat o analiză mai detaliată a argumentelor.

Nu este încă clar când instanța va emite o decizie finală privind jurisdicția.