Responsabili palestinieni au condamnat ferm noile decizii aprobate de Cabinetul de război al Israelului privind Cisiordania ocupată, descriindu-le drept „periculoase”, „inacceptabile” și de „natură criminală”, avertizând că urmăresc aprofundarea anexării de facto și subminarea drepturilor palestiniene.

În declarații separate duminică, Președinția palestiniană, Ministerul Afacerilor Externe și mișcarea Fatah au spus că politicile vizează prezența palestiniană și drepturile naționale și istorice și echivalează cu o escaladare a eforturilor israeliene de consolidare a controlului asupra Cisiordaniei ocupate.

Președinția palestiniană a afirmat că deciziile reprezintă o continuare a unui război cuprinzător împotriva poporului palestinian, în special în Cisiordania ocupată.

Ea a avertizat că măsurile constituie „implementarea practică a planurilor de anexare și strămutare” și că reprezintă o amenințare serioasă la adresa stabilității.

Mai devreme, duminică, Cabinetul de război israelian a aprobat măsuri care modifică cadrul juridic și civil din Cisiordania ocupată pentru a spori controlul.

Potrivit mass‑mediei israeliene, deciziile extind puterile Israelului de aplicare a legii în zone clasificate ca Zonele A și B, invocând presupuse încălcări legate de construcții fără autorizație, probleme de apă și deteriorarea siturilor arheologice și de mediu.

Măsurile ar permite demolări și confiscări de proprietăți palestiniene chiar și în zone administrate civil și din punct de vedere al securității de Autoritatea Palestiniană.

Conform Acordurilor de la Oslo II din 1993, Zona A este sub control civil și de securitate deplin palestinian, Zona B este sub control civil palestinian cu control de securitate israelian, iar Zona C rămâne sub control israelian deplin.

Președinția respinge categoric orice încălcare a locurilor sfinte islamice și creștine, avertizând că schimbările care afectează Moscheea Ibrahimi din Hebron sunt inacceptabile.

„Decizii criminale”

Cotidianul israelian Yedioth Ahronoth a relatat că o parte din deciziile cabinetului transferă autoritatea de planificare și construcții la Moscheea Ibrahimi și în jurul ei, precum și la alte situri religioase, de la municipalitatea din Hebron la Administrația Civilă a Israelului, contrar aranjamentelor din Protocolul Hebron din 1997 între Israel și Organizația pentru Eliberarea Palestinei.

Președinția a spus că deciziile sunt „ilegale, nule și neavenite”, îndemnând comunitatea internațională, în special Consiliul de Securitate al ONU, să intervină imediat pentru a le opri, invocând riscuri pentru dezescaladare și stabilitatea regională.

Ministerul Afacerilor Externe al Palestinei a descris măsurile ca fiind o serie de „decizii criminale” echivalente cu o declarație de crimă de război, subliniind că Israelul, ca putere ocupantă, nu are suveranitate asupra teritoriului palestinian ocupat și nu are dreptul să abroge sau să modifice legile aplicabile, inclusiv legislația iordaniană.

Ministerul a cerut președintelui SUA, Donald Trump, să intervină și să exercite presiuni asupra Israelului pentru a reveni asupra deciziilor, avertizând că acestea subminează securitatea și pacea.

Purtătorul de cuvânt al Hamas, Hazem Qassem a spus într‑un comunicat că deciziile legate de așezări luate de guvernul Israelului „confirmă programul său colonial menit să înghită toată Palestina și să strămute locuitorii originari”, numind aceste măsuri o „amenințare existențială reală”.

Qassem a afirmat că guvernul de extremă dreapta al Israelului caută să extindă ceea ce el a descris ca un război de anulare și să elimine prezența palestiniană pe întreg teritoriul palestinian.

El a adăugat că evoluțiile cer unitate practică palestiniană și un răspuns național pentru a înfrunta politicile agresive ale Israelului.

Între timp, Fatah a declarat că măsurile urmăresc consolidarea anexării treptate, legitimarea confiscării de terenuri și accelerarea extinderii așezărilor. Potrivit mișcării, deschiderea registrului funciar, ușurarea achizițiilor de teren, permiterea demolărilor și ridicarea restricțiilor asupra cumpărărilor alcătuiesc împreună o nouă etapă în politicile care urmăresc ștergerea prezenței palestiniene.

Radiodifuzorul public israelian KAN a spus că deciziile includ abrogarea unei legi din epoca iordaniană, care interzicea vânzarea de terenuri palestiniene către evrei, desigilarea registrelor de proprietate și transferul autorității pentru permise de construcție într‑un bloc de așezări din Hebron de la municipalitatea palestiniană la Administrația Civilă a Israelului.

Autoritățile israeliene au continuat să demoleze case și construcții palestiniene în toată Cisiordania ocupată pe motivul lipsei autorizațiilor, într‑un context pe care palestinienii îl descriu ca fiind rezultat al unor politici restrictive care îngreunează obținerea autorizațiilor de construire.

Potrivit Comisiei pentru Rezistența la Colonizare și la Zidul de Separare, o agenție guvernamentală palestiniană, Israel a realizat 538 de demolări în 2025, afectând aproximativ 1.400 de locuințe și construcții, o creștere fără precedent comparativ cu anii anteriori.