Bulgaria se pregătește să devină al 21-lea membru al zonei euro în 2026

În prima zi a anului, Bulgaria devine a 21-a țară care se alătură uniunii monetare a zonei euro, consolidându-și integrarea în Uniunea Europeană. Dar acest moment istoric survine pe fondul instabilității politice și al scepticismului populației, alimentat de temerile legate de creșterea prețurilor.

Susținătorii trecerii de la vechea monedă, levul, la euro, elogiază decizia ca una dintre cele mai mari realizări de la tranziția din 1989 de la o economie de tip sovietic la democrație și piețe libere. Ei speră că acest lucru va face țara mai atractivă pentru investitori și va consolida orientarea spre Europa de Vest, mai bogată.

Însă mulți sunt neliniștiți într-o țară în care corupția este răspândită și încrederea în autorități e scăzută. O teamă este că comercianții vor majora prețurile sau vor profita de schimbare pentru a înrăutăți inflația, într-un moment în care aceasta a revenit la 3,7%.

Un sondaj Eurobarometru al UE din martie a arătat că 53% din 1 017 persoane chestionate s-au opus aderării la zona euro, în timp ce 45% erau în favoarea acesteia. Un alt sondaj Eurobarometru, realizat între 9 octombrie și 3 noiembrie, a arătat că aproximativ jumătate dintre bulgari s-au opus monedei unice, în timp ce 42% s-au declarat în favoarea acesteia. Marja de eroare a fost de circa plus sau minus 3,1 puncte procentuale pentru sondajul din martie.

Unii salută euro, alții sunt sceptici

Guvernul a finalizat cu succes procesul de adoptare a euro, reducând inflația la 2,7% mai devreme în acest an pentru a respecta regulile UE și a obține aprobarea liderilor europeni.

Dar depășirea acestui obstacol a fost urmată de un nou capitol de haos politic.

Guvernul și-a dat demisia după mai puțin de un an la putere, în contextul unor proteste anticorupție la nivel național. Aceasta a lăsat țara fără un buget regulat pentru anul următor și împiedică planurile pentru reforme structurale de mult anunțate și deciziile privind utilizarea fondurilor de sprijin ale UE. Un nou scrutin — al optulea în cinci ani — este preconizat pentru primăvara viitoare.

Nevelin Petrov, 64 de ani, a spus că salută adoptarea euro. „Bulgaria este un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, iar locul ei legitim este alături de celelalte națiuni europene dezvoltate și democratice”, a declarat el. „Sunt convins că adoptarea euro va contribui la prosperitatea pe termen lung a țării noastre”, a adăugat.

Alții, precum Darina Vitova, care conduce un salon de pedichiură în Sofia, au spus că lucrurile se mișcă prea repede, deși au salutat schimbarea „în principiu”. „Nivelul de trai și veniturile din țara noastră sunt departe de cele din cele mai bogate țări europene, iar prețurile aici cresc și viața pentru persoana obișnuită va deveni mai dificilă”, a spus ea. Ea recunoaște însă că, atunci când va merge la plajă în Grecia vecină, îi va fi mai convenabil să plătească cu același „bani de buzunar” pe care îi folosește acasă.

Țările care aderă la UE se angajează să adopte euro, dar aderarea efectivă poate dura ani, iar unele state nu se grăbesc. Polonia, în special, a înregistrat o puternică creștere economică de la aderarea la UE în 2004 fără a adopta euro.

Politicienii pro-ruși au alimentat nemulțumirea

Oponenții aderării au alimentat temerile că schimbările ar conduce la mai multă sărăcie și la pierderea identității naționale. Rețelele de socializare au răspândit dezinformări, precum afirmații false că euro ar putea duce la confiscarea conturilor bancare. Grupările naționaliste și pro-ruse exploatează aceste temeri.

Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a spus că țările au înregistrat o creștere ușoară și temporară a prețurilor de 0,2-0,4% imediat după aderare. Creșterile de preț pot părea mai mari decât sunt în realitate, deoarece cafenelele și saloanele de coafură pot amâna tipărirea meniurilor și listelor de prețuri înainte de schimbare, astfel încât majorările sunt doar amânate, nu cauzate de euro.

Marșurile anti-euro din mai și septembrie au fost organizate de partidul pro-rus Vazrazhdane, dar au rămas mai mici decât protestele de masă care au răsturnat guvernul. În timp ce protestele anti-euro au fost susținute în principal de persoane mai în vârstă, motivate de anxietăți economice, protestele de masă care au răsturnat guvernul păreau să reprezinte un electorat mai tânăr, sătul de corupție și dornic să se integreze în Europa.

Analiștii spun că adoptarea euro este un avantaj strategic

Dezinformarea anti-euro răspândită de politicienii pro-ruși și de rețelele de socializare urmărește „să reducă sprijinul pentru Uniunea Europeană, NATO și Ucraina”, a spus Dimitar Keranov, coordonator de program pentru implicarea Europei Centrale la German Marshall Fund din Berlin.

Integrarea europeană a Bulgariei „nu este deloc în interesul Moscovei, așa că, dacă poate polariza într-un fel societatea și slăbi sprijinul pentru Uniunea Europeană, asta încearcă să realizeze”, a spus el.

Adoptarea euro este încă o modalitate de a combate influența rusă, a spus el: „Cu cât Bulgaria avansează mai mult în integrarea europeană, cu atât devine mai greu pentru Rusia să influențeze țara”.

Petar Ganev, analist la Institutul pentru Economie de Piață cu sediul în Sofia, afirmă că prin demisie guvernul în exercițiu a transmis un semnal de incertitudine către investitorii străini.

„În loc să valorificăm adoptarea euro ca un semnal puternic și pozitiv pentru comunitatea internațională — investitori, deținători de datorii și cei care investesc în active și activitate economică din Bulgaria — riscăm să transmitem mesajul opus”, a spus Ganev într-un interviu pentru Associated Press.

Ganev consideră că aderarea la zona euro ar trebui privită ca o oportunitate, un mecanism suplimentar pentru a aborda corupția și statul de drept, deși aceasta nu poate rezolva singură ciclul cronic al alegerilor, fragmentarea politică și instabilitatea din Bulgaria.