La Organizația Mondială a Sănătății (OMS) începe o săptămână suplimentară de negocieri pentru a completa elementul crucial care lipsește dintr-un acord internațional privind gestionarea viitoarelor pandemii, în condițiile în care divergențele profunde împiedică ajungerea la un acord.

Țările bogate și cele în curs de dezvoltare sunt în conflict în cadrul discuțiilor OMS cu privire la modul în care tratatul privind pandemiile, adoptat anul trecut, va funcționa în practică.

Sistemul de acces la agenți patogeni și de partajare a beneficiilor (PABS) din cadrul acordului se referă la partajarea accesului la agenți patogeni cu potențial pandemic, urmată de partajarea beneficiilor derivate din aceștia: vaccinuri, teste și tratamente.

„Țările în curs de dezvoltare își exprimă neîncrederea, temându-se că vor împărtăși virusurile lor fără nicio garanție de acces echitabil la vaccinuri în cazul unei crize”, a declarat luni pentru AFP Sylvie Briand, șefa departamentului științific al OMS.

Între timp, alte țări se întreabă dacă industria farmaceutică ar avea capacitatea și motivația de a contribui la un acord global privind pandemiile „fără o garanție a rentabilității investiției”, a spus ea.

O altă provocare, a spus ea, a fost „integrarea partajării datelor genetice, acum la fel de crucială ca cea a virusurilor fizice pentru dezvoltarea vaccinurilor, tratamentelor și diagnosticării”.

„Foarte greu”

În mai 2025, statele membre ale OMS au adoptat un acord istoric privind gestionarea viitoarelor crize sanitare, după mai bine de trei ani de negocieri declanșate de șocul provocat de Covid-19.

Acordul vizează prevenirea repetării, în cazul unor viitoare pandemii, a reacțiilor dezorganizate și a haosului internațional care au caracterizat criza provocată de coronavirus, prin îmbunătățirea coordonării globale, a supravegherii și a accesului la vaccinuri.

Însă PABS, elementul central al tratatului, a fost lăsat deoparte pentru a se putea finaliza cea mai mare parte a acordului.

Țărilor li s-a acordat o ultimă săptămână, până vineri, pentru a negocia PABS, cu scopul de a-l aproba în cadrul Adunării Mondiale a Sănătății a statelor membre ale OMS, care începe pe 18 mai.

Jean Karydakis, diplomat la misiunea Braziliei la Geneva, a declarat că, în opinia sa, un acord este posibil chiar dacă diferențele sunt „deloc neglijabile”.

„Progresul a fost lent”, iar găsirea unui compromis va fi foarte dificilă, deși Uniunea Europeană face acum „un efort pentru a demonstra o anumită flexibilitate”, a adăugat el.

PABS este considerat crucial de către statele în curs de dezvoltare, în special din Africa, unde multe țări s-au simțit marginalizate în goana pentru vaccinurile COVID-19.

Totuși, există nuanțe între pozițiile lor. Unele economii emergente, precum Africa de Sud, doresc transferuri de tehnologie, în timp ce cele mai sărace state se concentrează în principal pe accesul la produse medicale.

Adeel Mumtaz Khokhar, de la misiunea Pakistanului, a spus că negocierile au fost „destul de provocatoare”, dar „rămânem optimiști”.

„Acordarea de licențe, transferul de tehnologie și consolidarea mai amplă a capacităților sistemului vostru de sănătate rămân un punct important de controversă”, a afirmat el.

Acces anonim?

Tratatul prevede deja că companiile farmaceutice participante ar trebui să pună la dispoziția OMS 20% din producția lor în timp real de vaccinuri, teste și tratamente în vederea redistribuirii, cel puțin jumătate sub formă de donație, iar restul „la prețuri accesibile”.

Cu toate acestea, detaliile rămân de definit în anexa PABS, la fel ca și condițiile de acces la datele și instrumentele medicale în afara situațiilor de pandemie.

ONG-urile și țările în curs de dezvoltare doresc să impună reguli obligatorii pentru laboratoare, pentru a se asigura că țările sărace primesc vaccinuri.

„În timpul epidemiilor de Ebola, probele prelevate de la pacienții africani au dus la dezvoltarea de tratamente fără astfel de obligații”, a declarat Olena Zarytska, de la organizația medicală caritabilă „Medici fără frontiere” (MSF).

Rezultatul, a spus ea, a fost aprovizionarea limitată în Africa și stocuri în Statele Unite, care, sub președinția lui Donald Trump, s-au retras din OMS.

Țările în curs de dezvoltare doresc, de asemenea, un sistem de înregistrare și urmărire a utilizatorilor pentru baza de date PABS, în timp ce țările dezvoltate, „în principal Germania, Norvegia și Elveția”, pledează pentru menținerea accesului anonim, a declarat K M Gopakumar, cercetător principal la Third World Network.

Accesul anonim ar face „imposibil” să se urmărească cine folosește informațiile despre patogeni, în ce scop și dacă împărtășesc beneficiile obținute, au spus 100 de organizații neguvernamentale, inclusiv Oxfam, într-o scrisoare comună adresată OMS.

„În practică, aceasta înseamnă că resursele genetice provenite din țările în curs de dezvoltare pot fi accesate, comercializate și exploatate cu impunitate totală”, a spus scrisoarea.