Türkiye se concentrează pe COP31 ca pe un nou prag pentru acțiunea climatică

Ca gazdă și președinte al COP31, Türkiye s‑a angajat să urmărească o agendă climatică care nu exclude securitatea energetică, protejează dreptul la dezvoltare, sprijină o tranziție justă și se concentrează pe implementarea concretă.

Ministrul mediului, urbanizării și schimbărilor climatice, Murat Kurum, care va fi președintele COP31, s‑a întâlnit joi la Istanbul cu directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, pentru a discuta cooperarea dintre președinția COP31 și agenție în privința tranziției energetice și a economiei circulare.

După întâlnire, Kurum a susținut o conferință de presă în care a prezentat procesul președinției COP31 și discuțiile purtate cu AIE.

Kurum a spus că vede COP31, pe care Türkiye îl va găzdui și prezida, nu doar ca pe o platformă pentru a discuta noi angajamente, ci ca pe un proces în care promisiunile se transformă în acțiune, în care încrederea este consolidată și se înregistrează progrese tangibile.

El a subliniat că sectorul industrial al Türkiye este încă puternic dependent de combustibili fosili și că sectoarele industriei grele reprezintă aproximativ 40% din emisiile globale.

Alinierea industriei turce la obiectivele pe termen lung de reducere la zero a emisiilor nete este, prin urmare, esențială, a afirmat Kurum, adăugând că Türkiye va aborda COP31 cu o foaie de parcurs pentru transformare structurală.

Conferința Părților (COP) este organismul suprem de decizie al Convenției‑Cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC) și organizează reuniuni anuale din 1995.

A 31‑a sesiune va avea loc în Türkiye în noiembrie — în principal în stațiunea Antalya, iar Summitul liderilor mondiali este așteptat la Istanbul — în cadrul unei înțelegeri de parteneriat cu Australia.

În baza acestui aranjament, Türkiye va superviza găzduirea și coordonarea, în timp ce Australia va conduce negocierile.

Aproape 200 de țări sunt așteptate să participe la conferință pentru a discuta ținte de reducere a emisiilor, finanțarea climatului, măsuri de adaptare și regulile pieței carbonului în cadrul Acordului de la Paris.

Kurum a afirmat că în jur de 70% din emisiile globale sunt legate de energie și că lumea se află acum într‑un punct critic unde politicile energetice și cele climatice se intersectează.

Dezvoltările geopolitice recente și conflictele au scos la iveală fragilitatea lanțurilor de aprovizionare cu energie, sporind importanța strategică a securității energetice, a spus el.

Birol și‑a exprimat întreaga disponibilitate pentru cooperare cu președinția COP31, a adăugat Kurum.

Ministrul a avertizat, de asemenea, că criza climatică a atins un prag critic, indicând creșterea incendiilor de pădure, seceta, lipsa apei și pierderea biodiversității.

El a menționat că costul anual global al secetei este de aproximativ 307 miliarde de dolari, în timp ce aproape 4 miliarde de oameni se confruntă cu lipsă severă de apă cel puțin o lună pe an.

Kurum a citat, de asemenea, tendințe de mediu care arată că aproximativ 3,7 milioane de kilometri pătrați de pădure — zone cheie de stocare a carbonului — au fost pierduți din cauza incendiilor între 2024 și 2025.

El a adăugat că 35% din zonele umede ale lumii au dispărut din 1970 și că mai mult de jumătate dintre marile lacuri ale lumii s‑au micșorat de la începutul anilor 1990.

Referitor la cererea de energie, Kurum a spus că consumul global a crescut cu 2,2% în 2023 — aproximativ dublul mediei din deceniul precedent.

Cererea de electricitate ar putea crește cu 40% până în 2035 în baza politicilor actuale și cu până la 50% în scenarii de zero emisii.

„Lumea se confruntă cu două mari realități: pe de o parte o cerere de energie în creștere rapidă, iar pe de altă parte imperativul de a lupta împotriva schimbărilor climatice. Omenirea trebuie acum să construiască sisteme energetice mai sigure și mai curate”, a spus el.

Abordarea noastră se bazează pe trei principii de bază

Kurum a spus că Europa și alte regiuni au resimțit provocările dependenței de furnizările energetice din Orientul Mijlociu, subliniind necesitatea unei noi perspective energetice.

El a cerut reducerea dependenței de surse energetice unice, asigurarea accesului la energie la prețuri accesibile și accelerarea transformării sistemelor energetice globale.

Kurum a spus că abordarea președinției COP31 se sprijină pe trei principii esențiale: dialog, consens și acțiune.

Dialogul va construi o platformă incluzivă care consolidează încrederea și nu lasă pe nimeni în urmă. Consensul va promova responsabilitatea comună și asumarea între țări. Acțiunea va asigura că deciziile se traduc în implementare credibilă și măsurabilă la nivel local.

Kurum a mai spus că Türkiye colaborează strâns cu președințiile Braziliei și Azerbaidjanului, precum și cu partenerii australieni, în ceea ce privește evoluțiile de la COP30 și pregătirile pentru COP31.

Scopul, a spus el, este de a menține impulsul politic spre obiectivul de încălzire globală de 1,5°C, în timp ce se accelerează implementarea.