Cele trei state au semnat miercuri un amendament la memorandumul de înțelegere care gestionează această inițiativă trilaterală, extinzându-i sfera de acțiune pentru a asigura securitatea infrastructurii submarine critice.
Ministerul Apărării Naționale din România a precizat că documentul a fost semnat de miniștrii apărării ai celor trei țări, în marja summitului NATO de la Ankara. Potrivit MApN, acest demers reflectă angajamentul aliaților pentru consolidarea securității în bazinul Mării Negre și intensificarea cooperării navale.
Protecția infrastructurii critice submarine presupune o „abordare complexă, integrată și pe termen lung”, grupul operativ fiind considerată un model de interoperabilitate regională care contribuie la securitatea colectivă.
Potrivit ministerului, misiunile desfășurate în comun de Forțele Navale Române și partenerii regionali contribuie la menținerea unei prezențe navale permanente în zona de responsabilitate a României, inclusiv în Zona Economică Exclusivă, având rol de descurajare și capacitate de reacție rapidă.
Memorandumul de înființare a Grupului operativ naval pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră (MCM Black Sea) a fost semnat la 11 ianuarie 2024, reprezentând prima inițiativă trilaterală de acest gen între statele NATO riverane.
Misiunea sa principală vizează asigurarea libertății de navigație prin supraveghere, operațiuni de luptă împotriva minelor, neutralizarea pericolelor maritime și misiuni de căutare-salvare.
De la intrarea în operare la 1 iulie 2024, grupul operativ a finalizat 10 misiuni. Comanda este deținută prin rotație, la fiecare șase luni, de fiecare dintre cele trei state. Türkiye deține în prezent comanda, care va fi preluată de Bulgaria începând de miercuri.
Puitorul de mine și plase „Căpitan Constantin Dumitrescu” va participa la cea de-a 11-a misiune a grupării, în perioada 9-24 iulie, susținând activitățile de supraveghere maritimă și libertatea de navigație în cadrul exercițiului multinațional BREEZE 2026.
