Pe măsură ce Türkiye se pregătește să găzduiască și să prezideze cea de-a 31-a Conferință a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP31) la sfârșitul acestui an, Ministerul Mediului, Urbanizării și Schimbărilor Climatice a reunit joi organizațiile neguvernamentale (ONG-urile) competente pentru o întâlnire consultativă importantă.
Evenimentul, organizat la un hotel din Ankara și prezidat de ministrul mediului, urbanizării și schimbărilor climatice, totodată președinte al COP31, Murat Kurum, s-a concentrat pe pregătirile pentru COP31.
Ministrul Kurum a anunțat că a fost înființat Biroul Președinției COP31, că locația Antalya EXPO a fost desemnată ca sit principal și că lucrările la fața locului au început rapid.
Centrul Antalya EXPO va servi ca principală locație pentru COP31.
Anterior, Kurum s-a întâlnit cu secretarul executiv al Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), Simon Stiell, pe 12 februarie, ca parte a pregătirilor în curs.
De asemenea, el a avut întâlniri pregătitoare de două zile la Istanbul cu Australia, care conduce negocierile, cu Brazilia, gazda anterioară a COP30, și cu liderii climatici din Azerbaidjan.
Türkiye va găzdui COP31 la Antalya în noiembrie 2026, în baza unui parteneriat inedit cu Australia.
Türkiye deține președinția oficială a COP31 și va gestiona logistica găzduirii, Summitul liderilor mondiali, comunicarea și operațiunile generale.
Australia a fost numită președinte al negocierilor, având autoritate exclusivă asupra procesului de negociere înainte și în timpul conferinței.
Acest parteneriat fără precedent între Türkiye și Australia a fost convenit la COP30 în orașul brazilian Belem în noiembrie 2025.
Așteptări mari pentru COP31
Kurum a subliniat la reuniunea consultativă de la Ankara că Türkiye consideră COP31 mai mult decât o simplă reuniune diplomatică, ci un moment decisiv în care implementarea se accelerează, încrederea globală este reconstruită și se obțin rezultate concrete, în special prin contribuții stabilite la nivel național (NDC) consolidate și actualizate în cadrul Acordului de la Paris.
Deși procesele COP implică în primul rând negocieri între state, succesul lor depinde în mare măsură de rolul de împuternicire al organizațiilor societății civile, a remarcat el.
Ministrul a evidențiat provocările globale în creștere, inclusiv reactivarea liniilor de fractură geopolitice, competiția intensă în domeniile energiei, mineritului, elementelor de pământuri rare, inteligenței artificiale și suveranității digitale, precum și schimbări demografice, valuri de migrație, probleme legate de securitatea alimentară și incertitudini financiare.
El a semnalat apariția unei diviziuni între un „bloc fosil” și un „bloc verde” și a subliniat că standardele verzi occidentale restrâng uneori spațiul de dialog cu Sudul Global și cu prioritățile de dezvoltare ale țărilor în curs de dezvoltare.
Rolul de punte al Türkiye
Kurum a subliniat rolul de punte al Türkiye în eforturile climatice globale, afirmând: „Türkiye va acționa ca vocea țărilor care urmăresc dezvoltarea prin justiție climatică, tranziție justă și abordări diplomatice umane. În același timp, va invita țările dezvoltate să își asume responsabilități prin propuneri privind economia verde, energia verde, echitatea și fondul pentru pierderi și daune.”
El a subliniat că lupta împotriva crizei climatice nu limitează creșterea economică și nu împiedică dezvoltarea, ci promovează prosperitatea incluzivă, echitatea și progresul durabil la scară globală.
Conferința Părților (COP) este organul decizional suprem al Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), care organizează reuniuni anuale din 1995 pentru a evalua progresul în domeniul climatic și a negocia măsuri.
A 31-a sesiune (COP31) va avea loc în Türkiye în luna noiembrie, principalul loc de desfășurare fiind orașul turistic Antalya, iar summitul liderilor în Istanbul.
Aproape 200 de țări sunt așteptate să se reunească în Türkiye pentru a discuta despre următorii pași în implementarea Acordului de la Paris, inclusiv obiectivele actualizate de reducere a emisiilor, măsurile de adaptare, finanțarea climatică și regulile pieței carbonului.

















