China a anunțat pe 22 iunie că un computer numit LineShine, proiectat de o instituție din Shenzhen, a depășit un sistem american și a devenit cea mai rapidă mașină de calcul din lume.

LineShine a ocupat primul loc în clasamentul Top500, un proiect care evaluează puterea de calcul și care a fost inițiat de oameni de știință în 1993.

Calculatorul proiectat de Shenzhen Cloud Computing Centre și instalat la National Supercomputing Centre (NSCS) a înregistrat o viteză de 2.198 Exaflop/s — adică 2.198 cvintilioane de calcule pe secundă.

Supercomputerul american El Capitan, instalat la Lawrence Livermore National Laboratory, a ocupat locul al doilea în clasament, cu 1,8 Exaflop/s.

Deși clasamentul ilustrează capacitatea crescândă a Chinei de a construi sisteme de supercalcul folosind tehnologie internă, rezultatul nu înseamnă neapărat că China conduce cursa pe un front important al calculului pentru inteligența artificială.

Experții intervievați de Reuters subliniază că LineShine înregistrează performanțe mai puțin impresionante în testele de performanță care reflectă sarcinile de lucru legate de IA.

Însă înșiși parametrii clasamentului au fost puși sub semnul întrebării, deoarece unele dintre cele mai mari sisteme IA din lume construite de Microsoft, Google, Amazon și xAI nu au participat.

Victori­a chineză din listă arată mai degrabă că China a dorit recunoaștere internațională pentru eforturile sale în proiectarea de cipuri, spun analiștii.

Cea mai mare surpriză nu este că China a construit cel mai rapid supercomputer din lume, ci faptul că a ales să îl dezvăluie. CEO-ul Intersect360 Research, Addison Snell a spus: „Nu sunt surprins că este sistemul numărul unu. Sunt surprins că l‑au depus și că vor recunoaștere pentru el.”

China ocupa pentru prima dată prima poziție în 2010. Beijingul a încetat să mai trimită sisteme după 2023, pe fondul înăspririi controalelor la exportul de cipuri avansate din partea SUA.

Succesul LineShine reflectă ani de eforturi pe care China i‑a investit în construirea unui ecosistem de semiconductori de origine internă, în timp ce țara încearcă să urce în lanțul valoric tehnologic.

Cum a reușit China?

În 1986, China a lansat Programul 863, o inițiativă susținută de stat care a pus accent pe investiții în cercetare și dezvoltare în microelectronică ca ancoră strategică pentru creșterea economică viitoare.

Beijingul a sprijinit industria sa incipientă de semiconductori prin subvenții, scutiri fiscale, terenuri ieftine și fonduri de investiții susținute de stat.

Gigan­tul chinez din domeniul cipurilor Semiconductor Manufacturing International Corporation (SMIC) a fost fondat în 2000 de veteranul taiwanezo‑american în semiconductori Richard Chang, în Shanghai. Susținută de sprijin statal substanțial, SMIC s‑a extins rapid și a devenit cel mai mare producător de cipuri la comandă din China continentală.

SMIC a recrutat mii de ingineri din SUA, Coreea de Sud, Taiwan și Europa, pe măsură ce țara importa nu doar echipamente de fabricare a cipurilor, ci și lucrători calificați în domeniu.

În același timp, China a devenit treptat fabrica lumii pentru electronice. Deoarece smartphone-urile, computerele, aparatele electrocasnice și echipamentele de telecomunicații sunt asamblate în China, producătorii de cipuri s-au concentrat în mod firesc în jurul acestor lanțuri de aprovizionare. Vasta piață internă a țării a garantat, de asemenea, cererea. Acest context a constituit baza pentru răspândirea know-how-ului.

În 2014, guvernul chinez a înființat National Integrated Circuit Industry Investment Fund (Big Fund) pentru a injecta miliarde de dolari în capacitatea de producție internă, în vederea realizării unor proiecte de vârf, precum cipuri de memorie DRAM.

Un alt factor, care a accelerat sectorul tehnologic autohton al Chinei, a fost impunerea sancțiunilor conduse de SUA. Obstacolele ridicate în calea companiilor chineze au determinat SMIC și Huawei să intensifice eforturile pentru a dezvolta alternative indigene la tehnologia străină.

China se confruntă în continuare cu limitări, deoarece nu poate accesa mașinile de litografie cu ultraviolet extrem (EUV) produse de firma olandeză ASML, esențiale pentru fabricarea cipurilor avansate. ASML a oprit livrările către China sub presiunea SUA.

În 2022, SMIC a surprins lumea tehnologiei când analiștii au descoperit că, în ciuda lipsei accesului la cea mai avansată mașină de litografie EUV, compania dezvol­tase un procesor pe 7 nm.