Rainbow Fascism („Fascismul curcubeului”), un documentar lansat pe platforma digitală internaţională tabii a Instituției de Radio și Televiziune din Türkiye (TRT), oferă o perspectivă critică asupra uneia dintre cele mai presante şi dezbătute probleme ale vremurilor moderne.

Susținut de comentarii ale experților, cercetări academice şi mărturii din viaţa reală din 12 ţări, filmul pune sub semnul întrebării modul în care un curent care iniţial avea o retorică a aşa-zisei toleranţe a evoluat, în timp, într-un cadru ideologic dominant, aşa cum îl prezintă producţia.

Compus din şase episoade, „Fascismul curcubeului” oferă o privire aprofundată asupra activităţilor globale de lobby, care influenţează multe domenii ale vieţii, de la educaţie şi media până la drept şi structurile familiei.

Anatomia unei încercuiri globale

Filmând în 12 ţări şi urmând mai mult de doi ani de cercetare minuţioasă, documentarul prezintă ceea ce descrie drept dimensiunea globală a fenomenului. De la Germania la Statele Unite, şi de la Marea Britanie până în Olanda, analiza se concentrează pe influenţa decisivă a lobby-urilor LGBTQ+ asupra media, mediului academic şi politicii.

Producţia susţine că aceste structuri depăşesc preferinţele individuale şi s-au transformat în mecanisme instituţionale de presiune. Însoţit de opinii ale specialiştilor, filmul detaliază — prin exemple juridice şi sociologice — motivele pentru care societăţile pot întâmpina dificultăţi în a-şi exprima opoziţia faţă de aceste evoluţii şi modul în care libertatea de exprimare este, în viziunea sa, constrânsă de cenzură.

Evitând lozinci, naraţiunea se bazează pe date ştiinţifice şi expune rolurile jucate de actori globali în acest proces.

Perspective de experţi şi mărturii din viaţa reală pe ecran

Fiecare episod din cele şase se concentrează pe o zonă diferită de dezbatere. În episodul intitulat „XX–XY”, sunt examinate dimensiunile biologice şi sociale ale sexului din perspective variate.

Cele mai impresionante episoade, „Is It Worth It?” şi „The Deception” se concentrează pe modul în care identitatea de gen a fost transformată într-un instrument de marketing. Comercializarea identităţii şi relaţia complexă dintre economie şi această ideologie relevă ceea ce documentarul prezintă drept o industrie vastă din spatele simbolului „curcubeu”.

Episoadele care abordează în special impactul asupra generaţiilor tinere discută cultura drag queen şi reprezentările media, plasând sub semnul întrebării confuzia identitară rezultată. Tensiunea dintre realitatea biologică şi performanţa socială este expusă prin perspective medicale, etice şi teologice.

Aceste secţiuni se întreabă în ce fel se lărgesc graniţele sociale în numele libertăţii individuale şi deschid o dezbatere asupra consecinţelor perturbatoare pentru structurile familiale tradiţionale.

Documentarul merge dincolo de analiza momentului prezent. El urmăreşte, de asemenea, să atenţioneze publicul asupra traiectoriei viitoare a politicii identitare şi a posibilelor intervenţii asupra naturii umane, încurajând reflecţia asupra direcţiei în care aceste evoluţii ar putea conduce, în cele din urmă.