Vicepreședinta filipineză Sara Duterte a anunțat miercuri că va candida în 2028 la președinția țării din Asia de Sud-Est, care are o populație de 116 milioane de locuitori.

Duterte, care este implicată într-un conflict acerb cu președintele Ferdinand Marcos, a fost supusă anul trecut unei proceduri de destituire, doar pentru ca Curtea Supremă a țării să respingă cazul din motive procedurale.

Anunțul ei vine la doar câteva zile înainte ca tatăl ei, fostul președinte Rodrigo Duterte, să înceapă o audiere prealabilă la Curtea Penală Internațională din Olanda privind presupuse crime împotriva umanității comise în cadrul unei represiuni brutale împotriva drogurilor.

„Îmi ofer viața, puterea și viitorul în slujba națiunii noastre”, a spus vicepreședinta la o conferință de presă miercuri, în care a criticat bilanțul lui Marcos. „Sunt Sara Duterte. Voi candida la președinția Filipinelor.”

În discursul ei scurt, Duterte l-a acuzat pe Marcos de corupție, afirmând că nu și-a respectat angajamentele în timpul alianței lor de scurtă durată care i-a condus la o victorie covârșitoare în alegerile prezidențiale din 2022.

Michael Henry Yusingco, cercetător principal la Centrul de Politici Ateneo, a declarat pentru AFP că anunțul campaniei reprezintă un „risc mare”, dar că baza solidă de susținere din bastionul familiei sale, Mindanao, îi conferă un avantaj real.

„Conform gândirii convenționale, ea are cele mai mari șanse de a câștiga. Rezultatele sondajelor sunt în favoarea ei”, a afirmat el, adăugând însă că absența fizică a tatălui său ar putea descuraja susținătorii.

Președinții filipinezi sunt limitați la un singur mandat de șase ani, ceea ce îl elimină pe Marcos din cursă.

Presiune pentru demitere

Yusingco a adăugat că administrația Marcos va deveni probabil mai ostilă în mod deschis.

„În culise, probabil vor face presiuni pentru punerea ei sub acuzare”, a spus el.

Procedura de destituire împotriva ei a fost reînviată în ultimele săptămâni, membri ai clerului filipinez depunând o plângere pe 9 februarie, una dintre cele trei înregistrate în câteva zile.

Conform constituției filipineze, o procedură de destituire declanșează un proces în Senat. O sentință de vinovăție ar duce la excluderea sa din viața politică și ar împiedica participarea ei în cursa prezidențială.

Două plângeri de destituire împotriva lui Marcos, între timp, au fost recent respinse de comisia de justiție a Camerei Reprezentanților, care a spus că le lipsea substanța necesară.

Însă Marcos se confruntă cu propriile dificultăți, arhipelagul fiind încă zguduit de un scandal ce implică proiecte false de control al inundațiilor, despre care se crede că au costat contribuabilii miliarde de dolari.

Marcos a văzut prieteni și adversari deopotrivă, inclusiv un verişor membru al Camerei Reprezentanților, prinși în furtuna politică de când a adus problema în prim-plan într-un discurs național din iulie.

Marcos și Duterte au fost angrenați într-un conflict politic de mare miză care a izbucnit la câteva săptămâni după victoria lor din 2022, când vicepreședinta a fost refuzată pentru portofoliile preferate din cabinet și în schimb i s-a oferit postul de secretar pentru educație.

Plângerile de destituire depuse împotriva ei invocă o presupusă amenințare la adresa președintelui Marcos făcută în timpul unei conferințe de presă nocturne, care amintea de stilul verbal acerb faimos al tatălui ei.

Ulterior, ea a afirmat că declarațiile ei au fost interpretate greșit.