| Romana
LUME
6 min de citire
Mesajul liderilor europeni privind Ucraina: Suntem pregătiți pentru negocieri cu Rusia
Liderii europeni și-au reafirmat sprijinul ferm pentru Kiev, declarându-se pregătiți să poarte negocieri cu Rusia pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Mesajul liderilor europeni privind Ucraina: Suntem pregătiți pentru negocieri cu Rusia
Războiul din Ucraina / AP (Wire)
 

Luând cuvântul la summitul de la Berlin al Coaliției de Voință formată din aliații Ucrainei, premierul britanic Andy Burnham a afirmat că Europa are o poziție de negociere clară, coerentă și unită. La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că pretențiile maximaliste ale Moscovei sunt nerealiste.

Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump și unul dintre cei doi emisari ai SUA prezenți la Berlin, a declarat că liderul de la Casa Albă dorește să încheie un acord cu Moscova, implicând și Europa în acest proces. Până în prezent, președintele rus Vladimir Putin a respins orice rol al Europei în negocierile de pace conduse de SUA.

Putin vrea să vadă poziția Europei

Înaintea summitului de la Berlin, președintele american Donald Trump a avut o întrevedere trilaterală istorică la Shenzhen, China, cu Vladimir Putin și cu președintele chinez Xi Jinping, după care s-a alăturat prin telefon discuțiilor de la Berlin, de la bordul aeronavei Air Force One.

În cadrul unei conferințe de presă ample organizate după discuțiile cu Trump și Xi, Putin a abordat subiectul negocierilor de pace multilaterale. Liderul de la Kremlin a afirmat că partea americană a insistat ca Rusia să permită și participarea europenilor la acest proces.

Susținând că Moscova nu se opune acestei idei, Putin a precizat că Rusia dorește să clarifice ce anume vor aduce europenii la masa discuțiilor. „Din acest motiv, pe canale diplomatice, i-am invitat pe europeni la Moscova pentru a-și prezenta poziția. Ulterior, vom decide în ce format vom continua dialogul cu Ucraina”, a declarat Putin.

Menționând că aude zilnic lideri europeni vorbind despre izbucnirea unui război în anul 2030, Putin a adăugat: „Însă noi nu plănuim să atacăm pe nimeni. Este normal așa ceva? Eu cred că nu”. Cu toate acestea, președintele rus a recunoscut că Moscova înțelege că este lipsit de sens să discute chestiuni legate de securitatea europeană fără participarea europenilor.

Dezbaterea privind garanții similare Articolului 5 al NATO

Jared Kushner le-a declarat jurnaliștilor că președintele Donald Trump a plecat de la Shenzhen convins că pacea este realizabilă.

Prezentând o perspectivă optimistă, Kushner a arătat că partea rusă este dispusă să aibă încredere în evaluarea reprezentanților americani potrivit căreia europenii trebuie să se afle la masa negocierilor. De asemenea, Kushner a precizat că Moscova nu mai are obiecții față de acordarea unor garanții de securitate pentru Ucraina bazate pe principiul Articolului 5 al NATO, care obligă aliații să intervină în apărarea unui stat membru în cazul unui atac.

Prezent la summitul din capitala Germaniei, președintele ucrainean Volodimir Zelenski solicită de mult timp o garanție echivalentă clauzei de apărare colectivă a NATO. Totuși, până acum au existat prea puține semnale că Putin ar accepta o astfel de condiție.

Rusia respinge categoric ideea aderării Ucrainei la NATO. Potrivit informațiilor apărute, negociatorii americani analizează însă varianta de a oferi Kievului garanții similare Articolului 5 fără integrarea în Alianța Nord-Atlantică, cu condiția ca Ucraina să accepte concesii teritoriale dureroase.

Liderii europeni, mai puțin optimiști decât Kushner

Zelenski, alături de Merz, Burnham și președintele francez Emmanuel Macron, a conturat un tablou mult mai puțin optimist decât cel prezentat de Kushner. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a arătat deschis că Vladimir Putin a respins fiecare propunere formulată până acum, afirmând: „Putin a spus întotdeauna nu”.

La fel de sceptic, cancelarul german Friedrich Merz a declarat că implicarea SUA sporește șansele de pace. Merz a explicat că Europa este dispusă să intre în negocieri serioase cu Rusia pe tema securității europene, cu condiția ca acestea să fie dublate de discuții substanțiale cu Ucraina și, în primul rând, de un acord de pace.

„Aceste negocieri trebuie să înceapă, iar dacă termenii vor fi acceptabili pentru Europa și pentru Ucraina, le vom valida”, a afirmat Merz.

Pe fondul îngrijorărilor de pe continent că acest subiect ar fi putut fi abordat la reuniunea trilaterală de la Shenzhen, Merz a subliniat că orice încercare de a împărți Europa în sfere de influență controlate de marile puteri este inacceptabilă.

Făcând trimitere la acordul încheiat în 1945, după cel de-Al Doilea Război Mondial, între SUA, Uniunea Sovietică și Marea Britanie, Merz a avertizat: „Formatul de la Ialta nu va aduce pacea”. Minimalizând summitul de la Shenzhen, pe care l-a catalogat drept o simplă oportunitate de imagine, cancelarul german a adăugat: „SUA înțeleg că nu poate exista pace fără noi. Iar noi știm că, având SUA alături, șansele de pace cresc”.

Premierul polonez Donald Tusk a reacționat, la rândul său, la faptul că Donald Trump l-a numit „prieten” pe Putin la summitul de la Shenzhen, replicând: „Domnul Putin nu este prietenul nostru și nu va fi niciodată”.

Totodată, președintele francez Emmanuel Macron le-a cerut aliaților Ucrainei să depună toate eforturile pentru a livra sistemele de apărare antiaeriană de care Kievul are nevoie urgentă pentru a respinge atacurile rusești mortale. Liderul de la Élysée a făcut apel, de asemenea, la redeschiderea dosarului privind aderarea Ucrainei la NATO.

Mesaje contradictorii de la Moscova și noi atacuri asupra Kievului

De la Moscova vin semnale contradictorii privind participarea Europei la negocieri. Săptămâna trecută, după vizita efectuată la Moscova, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner păreau convinși că Europa se va alătura în curând mesei tratativelor.

Partea rusă a adoptat însă o poziție mai rezervată, iar consilierul prezidențial Iuri Ușakov a declarat săptămâna aceasta că mai este mult de lucru înainte de extinderea formatului, indicând că vor fi necesare încă câteva runde de negocieri pentru a se ajunge la discuții în patru.

Rusia a declanșat invazia pe scară largă asupra Ucrainei în februarie 2022. Deși Moscova a participat în ultimul an la mai multe runde de negocieri, discursul și acțiunile Kremlinului oferă puține indicii că ar intenționa să reducă intensitatea războiului.

Odată cu instalarea sezonului rece, Rusia continuă bombardamentele menite să paralizeze infrastructura energetică a Ucrainei. În timp ce numărul victimelor civile crește la nivel național, oficialii de la Kremlin nu renunță la pretențiile asupra teritoriilor suverane ale Ucrainei.

Joi, chiar în timp ce delegațiile se reuneau în China și Germania, mai multe clădiri din centrul istoric al Kievului au fost lovite de drone. În urma unui atac asupra unui imobil rezidențial din cartierul Podilski, o persoană și-a pierdut viața, iar ambasadele Olandei și Austriei, precum și Catedrala Sfântul Volodimir au fost avariate.

De asemenea, Putin a amenințat că răspunsul Moscovei la atacul ucrainean asupra Podului Crimeei – care leagă Rusia de peninsula Crimeea anexată – va fi mult mai dureros decât ceea ce a obținut Kievul. Susținând că a discutat un posibil armistițiu în mai multe zone, dar a renunțat după atacul asupra podului, liderul rus a pretins că este în continuare interesat de încheierea războiului și dispus la compromisuri, acuzând însă Ucraina și Europa că refuză să facă acest lucru.

În pofida intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii critice a Ucrainei în ultimele luni, Putin a declarat: „Vă asigur că nu avem nicio intenție să prelungim acest conflict armat”. Kievul și aliații săi europeni susțin însă că, nereușind să obțină progrese majore pe linia frontului, liderul de la Kremlin încearcă să înfrângă rezistența Ucrainei lăsând milioane de civili fără electricitate și apă.