Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG) a adresat un mesaj dur Teheranului, după ce o nouă serie de declarații iraniene a reînviat dezacordurile vechi de zeci de ani privind suveranitatea teritorială în Golf.

Blocul celor șase state arabe din Golf a declarat că afirmațiile prin care Iranul și-a reafirmat pretențiile asupra celor trei insule disputate Abu Musa, Tunb Mare și Tunb Mic, revendicate și de Emiratele Arabe Unite (EAU), conțin argumente false și subminează stabilitatea regională.

CCG este format din Arabia Saudită, Oman, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain și Kuweit.

Secretarul general al CCG, Jasem Mohamed Albudaiwi, a criticat declarațiile ca fiind încălcări ale dreptului internațional și ale principiilor bunei vecinătăți, subliniind că acestea încalcă suveranitatea EAU și contravin eforturilor de lungă durată ale Consiliului de a promova un dialog constructiv cu Teheranul.

El a adăugat că astfel de retorici au afectat și alte state membre, inclusiv Bahrain și Qatar, și a făcut referire la acțiuni anterioare ale Iranului pe care le-a calificat drept încălcări ale suveranității Qatarului.

Disputa s-a intensificat după declarațiile purtătorului de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, și ale președintelui Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, amândoi insistând că insulele fac parte în mod incontestabil din teritoriul iranian.

Ghalibaf, răspunzând ulterior direct condamnării GCC emise după summitul de la Bahrain de săptămâna trecută, a afirmat că poziția blocului se bazează pe „pretenții absurde și fără temei, încurajate de actori externi”. El a avertizat statele vecine să nu „testeze voința poporului iranian” în apărarea a ceea ce Teheranul consideră integritatea sa teritorială, numind insulele „părți ale corpului Iranului”.

Cele trei insule, situate în apropierea strâmtorii strategice Hormuz, se află sub control iranian din 1971, după retragerea britanică din regiune, eveniment care a declanșat o dispută de lungă durată.

Emiratele Arabe Unite au cerut în repetate rânduri arbitraj sau soluționare la Curtea Internațională de Justiție, însă Iranul a respins toate propunerile de soluționare de către o terță parte.

Problema a devenit o prezență constantă în comunicatele ministeriale ale CCG și apare regulat în declarațiile comune cu parteneri globali precum UE și China. Teheranul răspunde de obicei prin proteste diplomatice, convocând ambasadori sau emițând obiecții oficiale.

Albudaiwi a subliniat că pretențiile repetate ale Iranului contravin eforturilor diplomatice ale CCG, inclusiv întâlnirilor anterioare dintre miniștrii de externe ai CCG și oficiali iranieni menite să reducă tensiunile și să promoveze interesele comune.

El a avertizat că menținerea declarațiilor ostile riscă să erodeze încrederea într-un moment în care regiunea are nevoie de cooperare pentru a atinge stabilitate și creștere economică.

CCG a reiterat apelul pentru ca Iranul să se angajeze în negocieri directe sau să trimită disputa către Curtea Internațională de Justiție, descriind dialogul legal ca singura cale de a proteja securitatea regională.

Albudaiwi a subliniat angajamentul blocului pentru conviețuire pașnică și a îndemnat Teheranul să abandoneze retorica care ar putea escalada tensiunile într-un coridor strategic deja sensibil.